Luna padurii

Bianca Ionescu, cls. a VII-a

            Raluca Tutza, cls. a VI-a

Raluca Tutza, cls. a VI-a

Alexandra Dan, cls. a VI-a

Darius Birza, cls. a VII-a

Paula Giulan, cls. a VI-a

Raluca Tutza, cls. a VI-a

PREMIUL al III-lea, Pantea Denisa, cls a VI-a



PANTEA DENISA, cls. a VI-a, premiul a III-lea

Serbări școlare

http://prezi.com/x16a2_-jktul/scoala-bucovat-jud-timis-romania/                                                  
       Orice serbare şcolară este o sărbătoare, atât pentru copii cât şi pentru profesorii lor şi, nu în ultimul rând, pentru părinţii copiilor. Pregătirea unei serbări este un excelent prilej de a pune în valoare imaginaţia şi creativitatea fiecăruia – copil sau dascăl. Cântând, dansând, recitând, interpretând un rol dintr-o scenetă, elevii îşi perfecţionează deprinderile artistice. Acestea îl vor ajuta să-şi dezvolte gustul, dragostea de frumos, aptitudinile pentru arte. Serbările contribuie la stabilirea unei legături între cunoaşterea artei şi practicarea ei. Participarea la o serbare îi uneşte pe copii, îi ajută să se împrietenească, să devină creativi și îi impresionează pozitiv. Serbările şcolare contribuie de asemenea la acumularea de cunoştinţe şi la lărgirea orizontului de cunoaştere a copiilor. Înţelegând şi memorând poezii, texte ale scenetelor sau cântece se dezvoltă memoria, limbajul, gustul pentru frumos. Sub semnul veseliei exprimate prin poezie, cântec şi dans, organizarea şi desfăşurarea serbărilor a fost şi va rămâne un moment unic pentru cea mai importantă investiţie a noastră, COPILUL.      

Ruga la Bucovăț

     Ruga (şi hramul bisericii) în localitatea Bucovăţ  are loc în data de 23 aprilie , de Sf. Gheorghe. Bucovățul își are tradițiile proprii legate de desfașurarea rugii. La aceasta mare sărbătoare locală lumea se adună într-un anumit loc, de obicei prin preajma Căminului Cultural și in grupuri mici, pornește spre biserică. Dimineața are loc la biserică o slujbă cu ocazia hramului iar după aceea se sarbătorește cu muzică, dansuri, activități distractive pentru copii, etc. In dimineața acestei zile, la ora 10.00, are loc Sfânta Liturghie, la Biserica ortodoxă, care de obicei ține până la prânz.
    După ceremonie religioasă toți participantii la slujbă se întorc acasă așteaptând sosirea rudelor, colegilor, prietenilor, etc. pentru a servi impreună cu aceștia prânzul, deoarece așa cum se spune din străbuni, la Bucovăț, dacă nu primești vizite, in ziua de rugă, nici nu simți că sărbătorești dacă nu ai cu cine împărți aceste momente minunate; și un lucru de reținut este faptul că localnicii nu invită personal pe nimeni, poate să vină cine dorește și crede de cuviință că este binevenit în acea casă.

Scurt istoric al localității Bucovăț

Bucovăţ este un sat în judeţul Timiş, centru administrativ al comunei cu acelaşi nume. Are o populaţie de 1.152 locuitori (2002). Localitatea se situează la circa 10 km est de municipiul Timişoara. Se învecinează la nord cu Remetea Mare (3 km), la est cu Bazoşu Nou (3 km), la sud cu Albina, la sud-vest cu Moşniţa Veche (7 km).

    Așa cum se arată în lucrarea Dl. Creţan Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8, pe teritoriul localităţii au fost descoperite urme arheologice începând cu epoca fierului, dar mai ales din neolitic. Conform Monografiei Banatului de Ioan Lotreanu, prima atestare documentară datează din 1492, într-o diplomă care îi acordă Bucov-ului statutul de oraş. Acest lucru arată că localitatea e mult mai veche. Despre existenţa localităţii în perioada otomană nu se cunosc amănunte, dar ea exista la 1690, pentru că este consemnată de Marsigli în notele sale.

    Sursele documentare de după cucerirea Banatului de către habsburgi, însemnează satul cu numele Bucova (la 1723, pentru că la 1717 nu apare menţionată). Iniţial, vatra satului s-a aflat în altă parte, pe o zonă mlăştinoasă. Din cauza numeroaselor inundaţii, satul a fost mutat pe vatra actuală. Până la 1720 locuitorii s-au mutat în totalitate în noua aşezare şi în plus au mai sosit aici familii de români din Oltenia, cărora localnicii le-au zis „ţărani”, de la care a rămas până astăzi o stradă numită „uliţa ţăranilor”. Prima şcoală a fost construită pe la 1774, iar în 1776, comuna avea 82 case.

În secolul al XIX-lea au fost încercate colonizări cu maghiari, dar aceştia au plecat, Bucovăţul rămânând complet românesc. 

   Localitatea Bucovăţ a făcut parte din comuna Remetea Mare, de care s-a desprins în anul 2007 şi împreună cu Bazoşu Nou a format comuna Bucovăţ. http://www.cjtimis.ro/bucovat/index.php

Copiii noștri - mândria noastră!

  „Poţi învăţa în patru feluri: pentru şcoală, pentru viaţă, pentru tine şi pentru orişicine.”

        Nicolae Iorga

Bine ați venit pe blogul Școlii din Bucovăț, jud. Timiș

......in trecut

Un blog despre o scoala mica dar cu un suflet mare, o scoala curata, cocheta, calda si primitoare, situata in centrul judetului Timis, la 13 km distanta  de Timisoara.

Un blog despre oamenii scolii, mari si mici, elevi si profesori, care duc traditia acestei scoli mai departe….Un blog despre viata si activitatea celor 2 institutii ale noastre (scoala si gradinita) si despre locuitorii acestui minunat sat, devenit comuna din 2007. Speram ca printre “paginile” acestui blog sa descoperiti entuziasmul, tineretea si spiritul de echipa al celor care trudesc aici, dar si atmosfera de familie ce domneste in scoala noastra si, nu in ultimul rand, sa descoperiti ca banatenii, si mai ales bucovicenii, sunt niste oameni gospodari, responsabili, care apreciaza  munca, cinstea, bunul gust, traditia si educatia. 
Asadar, in spiritul nostru, traditional romanesc, va spunem: "Bine-ati venit la noi!" si...."Va asteptam sa reveniti!"                   

                                                        ”Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește în ea!,,

In prezent....scoala

                            Regele Ferdinand

......si gradinita









   








,,Orice educaţie trebuie să fie autoeducaţie. Adultul, educatorul trebuie să sprijine acest proces de desăvârşire a copilului prin liberă manifestare a sa’’.
                          Constantin Narly

”Natura ne aseamănă. Educaţia ne deosebeşte.” (Cofucius)

”Educatia este cea mai puternica arma care poate schimba lumea.” (N. Mandela)